Forma contractului de donatie

          Donatia este un contract solemn, unilateral si cu titlu gratuit prin care una din parti, numita donator, cu intentie liberala isi micsoreaza in mod actual si irevocabil patrimoniul sau cu un drept (real sau de creanta), marind patrimoniul celeilalte parti, numita donatar, cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb (art.801 si 803 C.civ.)

          Donatiile se incheie in forma autentica (potrivit articolului 813 C. civ. ). Cerinta formei autentice constituie o masura speciala de protectie a donatorului care dispune in mod actual si irevocabil de un drept, fara o contraprestatie.

        Sanctiunea nerespectarii formei autentice este nulitatea absoluta. Forma inscrisului autentic este deci o conditie “ad validitatem”, nulitatea putand fi invocata de orice persoana, chiar si din oficiu de catre instanta de judecata .

         Daca s-a incheiat un contract de donatie fara respectarea formei autentice el va fi refacut cu respectarea dispozitiei articolului 813 C. civ.

        Forma autentica a fost impusa de legiuitor pentru a atrage atentia donatorului asupra gravitatii donatiei pentru patrimoniul sau si asupra faptului ca donatia este, in principiu, irevocabila.

        In ipoteza in care contractul de donatie se incheie prin inscrisuri separate (intre absenti), atat oferta cat si acceptarea trebuie sa se intocmeasca in forma autentica.

         Potrivit articolului 814 alin. 2 C. civ., daca donatorul moare inainte de acceptare din partea donatarului, oferta devine caduca, ca si cum nu ar fi existat.

         Dupa moartea donatorului, donatia poate fi confirmata, ratificata in forma autentica de catre mostenitorii sai legali(art. 1167 C. civ.).

       Faptul ca mostenitorii donatorului pot confirma donatia, in doctrina de specialitate s-a pus intrebarea daca nu cumva am fi in prezenta unui caz de nulitate relativa. In opinia majoritara aceasta situatie nu este un caz de nulitate relativa, ci mai de graba este vorba de o situatie exceptionala cand nulitatea absoluta poate fi acoperita prin confirmarea actului juridic, confirmare care se intemeiaza pe existenta unei obligatii naturale in sarcina mostenitorilor.

        Cu alte cuvinte, mostenitorii donatorului pot confirma donatia facuta de autorul ei, donatie cu vicii de forma, adica lipsa inscrisului autentic, iar daca au ratificat (confirmat donatia) nu mai pot reveni asupra actului confirmativ.

       Viciul de forma privind solemnitatea contractului de donatie ramane o cauza de nulitate absoluta.