Drepturile Omului intre legalitate si moralitate

“Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii.” - 

Art. 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului

   Declaratia Universala a Drepturilor Omului este un apel la libertate si justitie pentru toate popoarele lumii. In fiecare zi, guverne care incalca drepturile propriilor cetateni sunt chemate sa raspunda pentru faptele lor. Dar mai mult decat atat, aceasta obligatie de respectare a drepturilor omului ne revine si noua in egala masura. 

    Art. 1 din Declaratie reprezinta un punct de referinta, un reper de moralitate si un imbold pentru fiecare dintre noi in vederea crearii unui ideal comun. 

  Drepturile omului sunt drepturi fundamentale pe care orice  persoana le dobandeste pur și simplu pentru ca el sau ea este o fiinta umana. 

   Toate persoanele detin in mod egal aceleasi drepturi, se aplica peste tot - sunt universale - si pe durata intregii vieti. Ele sunt inalienabile - nu se pot pierde pe durata vieti, asa cum nici calitatea de a fi om nu inceteaza. Sunt indivizibile - niciun drept nu poate fi refuzat pe motiv ca nu este esential sau pentru ca ar fi mai putin important decat altele. Sunt interdependente - toate drepturile omului  facand parte dintr-un intreg.

  Drepturile omului reprezinta practic punctul de plecare, elementele de baza cu ajutorul carora fiecare om poate trai cu demnitate, sau ar trebui lasat sa traiasca cu demnitate.

   La nivel institutional statele membre ale Natiunilor Unite s-au angajat sa incurajeze respectarea drepturilor tuturor oamenilor. Dar fiecare dintre noi detine puterea si mijloacele necesare pentru respectarea drepturilor tuturor persoanelor ce ne inconjoara. 

    Pe langa a avea drepturi ce ne dorim a fi garantate si respectate, avem si obligatia de a respecta drepturile celorlalti. Toti au aceleasi drepturi ca si noi. 

Pentru a revendica aceste drepturi, fiecare trebuie sa accepte, de asemenea, obligatia de a nu incalca drepturile altora si de a-i sprijini pe cei ale caror drepturi sunt incalcate sau negate.

  Rigoberta Menchu, activista pentru drepturile omului si ambasador al Bunavointei UNESCO, atragea atentia printr-un punct de vedere profund, dar totodata obiectiv : “tot ceea ce refuzam sa vedem, toate lucrurile pe care le evitam, tot ceea ce negam, denigram sau dispretuim va contribui in final la infrangerea noastra. Ceea ce ni se pare urat, dureros, rau poate fi un izvor de frumusete, bucurie si putere daca ii facem fata fara prejudecati”. 

   Lumea antica nu poseda conceptul de drepturi universale ale omului. Societatile antice au avut "sisteme elaborate de taxe, conceptii de justitie, legitimitate politica, și umana infloritoare, care a cautat sa realizeze demnitatea umana, inflorirea, sau bunastarea in intregime independente de drepturile omului”. Conceptul modern al drepturilor omului s-a dezvoltat în perioada moderna timpurie.

  Precursorul real al discursului privind drepturile omului a fost conceptul de drepturi naturale, care a aparut ca parte a traditiei medievale.

 Primele declaratii oficiale care consemneaza necesitatea respectarii drepturilor omului datează din perioada iluminista (secolul al XVIII-lea) – “Cartea Drepturilor Coloniilor Americane” și “Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului”, aparuta in timpul Revolutei Franceze. După Al Doilea Razboi Mondial, la 10 decembrie 1948, Organizatia Natiunilor Unite si-a asumat “Declaratia Universala a Drepturilor Omului”.

    Drepturile omului alaturi de celelalte valori esentiale ale Uniunii Europene au fost inscrise in tratatul sau fondator si consolidate prin adoptarea “Cartei Drepturilor Fundamentale” ce a intrat in vigoare in decembrie 2009 prin Tratatul de la Lisabona. Astfel, tarile care doresc aderarea la Uniunea Europeana, precum si cele care au incheiat acorduri comerciale sau de alta natura cu Uniunea, trebuie sa respecte implicit aceste drepturi.

   In ceea ce priveste drepturile omului, Romania a adoptat modelul european, aproband si ratificand toate legile si conventiile internationale legate de drepturile omului. In ultimii 20 de ani, aspectul respectarii drepturilor omului s-a imbunatatit pentru majoritatea romanilor. Totusi, de multe ori pasii finali sunt cei mai dificili. Este imperios necesar ca respectarea drepturilor omului sa se extinda pana la fiecare cetatean. Acest lucru poate fi implementat in masura in care sunt cunoscute si devin cunoscute doar in masura in care sunt insusite. 

   Multi dintre noi ne exersam drepturile in fiecare zi, fie ca vorbim despre dreptul la educatie, dreptul la proprietate, dreptul la odihna si recreere, suntem privilegiati din acest punct de vedere. Dar nu putem nega nedreptatea, lipsa tolerantei, discriminarea, nevoia si suferinta semenilor nostri.   

   Asa cum spunea Desmond Tutu, cunoscut activist impotriva apartheid-ului din Africa de Sud: “daca ramai indiferent in situatiile in care se manifesta nedreptatea, inseamna ca ai ales sa fii de partea opresorului. Daca un elefant calca pe coada unui soarece, iar tu spui ca esti neutru soarecele nu-ti va aprecia neutralitatea”

   Drepturile omului sunt incalcate in fiecare zi, de multe ori chiar sub ochii nostri. Sunt acele situatii pe care alegem sa le trecem cu vederea, cand o persoana fura de la alta, cand un parinte isi abuzeaza copilul, cand o familie nu are casa sau mijloace pentru castigarea subzistentei. 

    Din fericire, avem la indemana cadrul legal, mijloacele legale pentru a solicia ca drepturilor sa ne fie recunoscute, respectate. Mai ramane ca fiecare dintre noi sa apelam la spirit civic si moralitate pentru a respecta la randu-ne drepturile semenilor nostri, putand incepe cu persoana cea mai apropiata noua.

    “Nimeni nu s-a nascut urand o alta persoana din cauza culorii pielii, a educatiei ori a religiei sale. Probabil ca oamenii invata sa urasca, iar daca pot invata sa urasca, pot fi si invatati sa iubeasca, pentru ca dragostea isi face loc mai usor in inima omului decat opusul acesteia.” Nelson Mandela 

Avocat Bianca Paula Opriş

Bibliografie: 

Kerry Kennedy, Spune adevarul puterii: Aparatori ai drepturilor omului care transforma lumea, Editura Curtea Veche Publishing

Rhona Smith, Introduction to international human rights law, 2019, Editura Oxford University Press

Declaratia Universala a Drepturilor Omului